Istoria pantofilor cu toc

by Balan Denis on Apr 10, 2016 Istorie 1376 Vizualizari

Pantofii cu toc sunt în ziua de azi un simbol al feminității, o unealtă de seducție și un plus în ceea ce privește atitudinea unei femei. Superstarul anilor 50, Marilyn Monroe spunea că femeile au multe de mulțumit celor care au inventat tocul. Care este deci punctul de pornire a tocurilor în istorie? Hai să aflăm împreună!

Tocurile – unealtă de război

Deși există reprezentări ale încălțămintei cu toc încă din Egiptul Antic (unde se pare că erau purtați de măcelari, pentru a evita să își mânjească picioarele cu sânge), tocul a început să devină cu adevărat cunoscut abia în secolul 15, în Persia. Soldații foloseau pantofi cu un toc de câțiva centimetri pentru a-și putea susține mai bine poziția în timp ce călăreau, în special când trebuiau să țintească și să tragă cu arcul și săgeata. Astfel că pantofii cu toc au fost folosiți ca unealtă pentru a-și îmbunătăți performanța în războaie. Aristocrații europeni au observat acest tip de pantof în picioarele și au văzut potențialul acestora.

Tocurile și bărbații

Aristocrații europeni au început să poarte și ei încălțăminte cu tocuri, nu pentru a călări și trage cu arcul în același timp, ci pentru a-și arăta supremația față de restul plebei și pentru a-și menține picioarele fără urme de fecale și mizerie (care era inevitabilă pe drumurile disponibile în acel secol). Regele Franței, Ludovic al XIV-lea, a adoptat și el pantofii cu toc (în secolul 18), fiind foarte mic de statură în mod normal. El a decretat ca pantofii lui să fie singurii care aveau talpa și călcâiele roșii (Cristian Loubutin doar a preluat conceptul) și era considerată o jignire adusă curții să porți astfel de culoare a tocurilor dacă nu faci parte din cercul apropiat al regelui.

Cum au început femeile să poarte tocuri?

În epoca renascentistă, tocurile erau destinate doar bărbaților, iar femeile care au început să le poarte au fost curtezanele (cel mai înalt rang de prostituție). Curtezanele trebuiau să facă tot ce era necesar să ofere plăcere bărbaților, ceea ce înseamnă că erau singurele femei care aveau acces la lumea bărbaților (ele puteau – și trebuia să facă asta – fuma, bea, purta tocuri, citi cărți). Ulterior tocurile au fost adoptate și de restul femeilor.

Căderea tocului

Odată cu revoluția franceză, tocurile au început să fie purtate de toată lumea și a fost universal adoptată talpa joasă la pantofi atât la femei cât, și la bărbați, pe motiv că nu e democratic să fii mai impunător decât restul lumii din cauza unor tocuri.

Reafirmarea tocului și tocul modern

Tocurile au reintrat în atenția lumii în secolul 19 când, în industria pornografică a vremii, s-a observat că tocul face fundul unei femei să arate mai frumos. De aici, următorul pas a fost inventarea tocului modern și a pantofului stiletto, de către Christian Dior, după cel de-al doilea război mondial.

În ziua de azi, tocurile s-au întors împotriva bărbaților. Ele nu mai sunt folosite ca arme de război, ci ca arme de seducție (a bărbaților). Tocurile au fost inventate pentru a fi ceva înfricoşător însă acum sunt ceva seducător. Cu toate astea, Dita von Teese, actriţă americană cunoscută pentru stilul burlesque adoptat, a spus la un moment dat că „un toc înalt și un ruj roșu pot băga frică de Dumnezeu în oameni”.

Îți recomandăm

Interesante

Abonează-te la newsletter pentru ultimele noutăţi!