În peșterile din Siberia au fost identificate noi surse de substanțe antibiotice.

by Ana Balan on Nov 14, 2016 Sănătate 881 Vizualizari

Orice persoană cât de cât informată știe că anumite bacterii patogene devin din ce în ce mai rezistente la antibioticele actuale. De aceea, se fac mari eforturi, la nivel global, pentru identificarea unor noi surse de substanțe antibiotice.

Rezistența la medicamente survine atunci când microorganismele – bacteriile, fungii și paraziții, suferă anumite modificări și adaptări, prin expunerea îndelungată la medicația menită să le combată, precum antibioticele, antifungicele sau antihelminticele.

Fără antibiotice și antifungice eficiente în prevenirea și tratamentul infecțiilor, o mare parte dintre procedurile medicale, cum ar fi transplantul de organe și intervențiile chirurgicale majore, devin extrem de riscante, deoarece reușita intervenției terapeutice inițiale poate fi zădărnicită de un ulterior atac al microorganismelor patogene.

Unul dintre mijloacele prin care pot fi descoperite lucruri noi este să cercetezi acolo unde nimeni n-a mai căutat. Urmând acest principiu, au fost identificate, de către cercetătorii ruși, noi locații unde s-ar putea afla surse de substanțe cu proprietăți antibiotice. Este vorba despre formațiunile carstice din Siberia.

Una dintre caracteristicile peșterilor siberiene este că acestea sunt destul de friguroase, având temperaturi de 2-4⁰C. De aici și caracterul aparte al ecosistemelor care s-au format în interiorul lor. Printre peșterile din regiunea Baikal, cele mai atractive pentru oamenii de știință sunt peștera Botovskaya, peștera Okhotnichya, cele din stepele Tazheranskaya, precum și complexul Bolshaya Oreshnaya, din regiunea Krasnoyarsk.

Botovskaya este cea mai lungă peșteră din întreaga Rusie, în vreme ce peșterile din stepa Tazheranskaya datează de pe vremea formării lacului Baikal, lucru care s-a petrecut acum peste 30 de milioane de ani. Baikalul este cel mai adânc și de vechi lac de pe Terra.

Acum, în acele peșteri se caută microorganisme capabile să producă substanțe active cu proprietăți antibiotice. În complexul carstic Bolshaya Oreshnaya din regiunea Krasnoyarsk au fost identificate substanțe biologic-active care inhibă dezvoltarea fungilor și a bacteriilor (compuși antibiotici).

În laptele de stâncă („montmilch”) prelevat de aici au fost identificate zece noi tulpini de actinobacterii, capabile să producă substanțe cu efecte antibiotice. De precizat că laptele de stâncă sau mondmilch-ul este un amestec de apă și calcit, care se formează în unele formațiuni carstice și are o consistență păstoasă. Aceste actinobacterii fabrică substanțe biologic-active care inhibă creșterea microbilor și fungilor patogeni. Una dintre tulpinile bacteriene a produs peste 120 compuși, dintre care peste 100 sunt noi, nemaifiind studiați în prealabil.

Pentru ca un astfel de compus cu proprietăți antibiotice să se transforme într-un medicament care să ajungă pe rafturile farmaciilor, este necesar să fie realizate numeroase studii. Trebuie urmate o serie de etape birocratice, trebuie dovedit că noul antibiotic este superior celor utilizate în trecut contra unei/unor bacterii, că este eficace în tratarea unor infecții și că nu este toxic pentru organismul omenesc. Oricât ar fi de greu, eforturile pentru descoperirea și punerea pe piață a unor noi antibiotice trebuie întețite, având în vedere că bacteriile patogene fac față tot mai ușor medicației existente.

Ana Balan

Ana Balan

Îți recomandăm

Interesante

Abonează-te la newsletter pentru ultimele noutăţi!