Iarna atomică: Cum ar arăta planeta noastră după un război nuclear

Recomandat by Guest on Feb 15, 2016 Știați că 1012 Vizualizari

La începutul anilor ’80, oamenii de ştiinţă americani şi ruşi au schiţat un scenariu sumbru: într-un război dintre cele două superputeri, fumul provenit de la incendiile provocate de explozii nucleare ar fi atât de dens încât ar bloca razele Soarelui, transformând Pământul într-un loc rece, întunecat şi secetos, lipsit de vegetaţie, pentru o lungă perioadă de timp.

Scenariul a devenit cunoscut drept iarna nucleară. Nu am mai auzit prea multe despre acest viitor apocaliptic în ultimii ani. Însă cercetările despre potenţialul distructiv al războiului cu arme atomice au continuat.

Cu toate că Statele Unite şi Rusia au hotărât, în 2010, să îşi reducă arsenalul nuclear, ambele ţări au capacitatea nu doar de a provoca distrugeri instantanee, ci şi de a determina temperaturile globale să scadă sub pragul îngheţului, chiar şi în timpul verii. Culturilagricole ar fi distruse, iar foametea ar putea ucide mare parte din omenire.

Însă nu numai superputerile ameninţă planeta, se arată într-un articol publicat pe site-ul New York Times şi semnat de Alan Robock şi Owen Brian Toon.

Alan Robock este profesor de ştiinţe ale mediului la Universitatea Rutgers din SUA, iar Owen Brian Toon este profesor de ştiinţe atmosferice şi oceanice la Universitatea din Colorado.

Un război nuclear „mic” ar fi devastator.

Un război nuclear între două ţări care folosesc 100 de bombe atomice de dimensiunea celei de la Hiroshima, adică mai puţin de jumătate din arsenalul Indiei şi Pakistanului la un loc, ar putea produce schimbări climatice nemaivăzute în istoria omenirii.

De aceea ar trebuie să ne bucurăm că a fost încheiat acordul cu Iranul, care ar putea să împiedice această ţară să îşi dezvolte arme nucleare. Din acelaşi motiv ar trebui să ne îndreptăm atenţia către Coreea de Nord, care a susţinut recent că a lansat cu rachetă un satelit pe orbită, însă experţii spun că în realitate Phenianul lucrează la fabricarea unei rachete balistice intercontinentale.

Nouă ţări din lume deţin arsenale nucleare, având în total peste 15.600 de arme, potrivit Ploughshares Fund, o fundaţie pentru securitatea globală. Aproximativ 94% dintre aceste arme aparţin Rusiei şi Statelor Unite. În afară de Coreea de Nord, celelalte ţări cu capacităţi nucleare au între 100 şi 300 de arme atomice. Toate au puterea de a distruge mediul înconjurător de pe glob.

Riscul ca armele nucleare să fie folosite din greşeală – din panica de după un incident internaţional, din cauza unui sistem atacat informatic sau de un lider nechibzuit al unei puteri nucleare – ar putea fi eliminat prin simpla înlăturare a acestor bombe.

Cei doi autori ai articolului s-au numărat prin oamenii de ştiinţă implicaţi în cercetările iniţiale care au descoperit posibilitatea unei ierni nucleare. Studii mai recente şi mai avansate au confirmat descoperirile iniţiale şi au arătat că efectele ar dura mai bine de un deceniu.

Motivul este că fumul de la exploziile nucleare s-ar ridică la o înălţime de 40 de kilometri în atmosferă, unde nu există ploi, aşa că ar dura cel puţin zece ani pentru a se risipi.

În cercetări mai recente, cei doi oameni de ştiinţă au analizat impactul pe care l-ar avea un război nuclear dintre India şi Pakistan, în care fiecare ţară ar detona câte 50 de bombe de dimensiunea celei de la Hiroshima.

Deflagraţiile ar produce atât de mult fum, încât temperaturile ar scădea brusc, ceea ce ar scurta sezonul de creştere a culturilor şi ar ameninţa producţia globală de alimente.

Calculele au arătat că producţia de grâu, orez, porumb şi soia ar putea fi redusă cu 10%-40% timp de cinci ani. Ar fi afectat şi stratul de ozon, care ar permite mai multor radiaţii ultraviolete să ajungă la suprafaţa Pământului.

SUA şi Rusia, de acord de 30 de ani asupra pericolului.

După cum spunea Ronald Reagan în 1985, „foarte mulţi oameni de ştiinţă onorabili ne spun că un astfel de război nu ar aduce nimănui victoria, pentru că am distruge Pământul aşa cum îl ştim”.

Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice, a susţinut comentariile lui Reagan într-un interviu acordat în 2000: „Studiile realizate de oamenii de ştiinţă ruşi şi americani au demonstrat că un război nuclear ar duce la o iarnă nucleară, care ar fi extrem de distructivă pentru viaţa pe Pământ; faptul că ştim acest lucru a fost un stimul important pentru noi” să reducem arsenalele atomice din fiecare ţară.

Obiectivul Administraţiei Obama este eliminarea totală a armelor nucleare, însă nu are stabilit un calendar. Dar preşedintele Barack Obama nu are nevoie de un tratat cu ruşii pentru a face asta. Poate urma exemplul lui George H.W. Bush, care a redus unilateral arsenalul atomic al Americii, pe măsură ce Uniunea Sovietică se dezintegra.

Chiar dacă are mai puţin de jumătate de an de mandat, Obama ar putea să rămână în istorie dacă trimite un semnal similar ruşilor de astăzi. Obama a spus cu gura lui în 2009 că „existenţa a mii de arme nucleare este cea mai periculoasă moştenire a Războiului Rece”, iar America, din postura de singura ţară care a folosit vreodată o bombă atomică, are „o responsabilitate morală” să promoveze o lume fără ele. „Trebuie să insistăm”, spunea atunci liderul de la Casa Albă.

Îți recomandăm

Interesante

Abonează-te la newsletter pentru ultimele noutăţi!