Acesta este locul în care românii și-au aruncat comorile de frica invadatorilor

by Ana Balan on May 30, 2017 Știați că 426 Vizualizari

Undeva, prin Munții Siriu, la 1400 metri altitudine se ascunde Lacul Vulturilor puțin cunoscut de turiști. De acest lac, bogat în peisaje sălbatice, sunt legate povești de care localnicii spun că ar avea un gram de adevăr.

”Turiştii vin aici să se bucure de liniştea locului şi de frumuseţea munţilor sălbatici. În imediata vecinătate a ”Lacului Vulturilor” se află singura zonă unde pot fi întâlnite caprele negre, protejate de lege, acestea fiind pe cale de dispariţie. Din cauza diferenţelor notabile de temperatura din zonă, pe timp de iarnă, traseele turistice în această zonă sunt greu accesibile din cauza troienelor şi zăpezilor parcă nesfârşite”, a declarat pădurarul din zona lacului, Nea Teodor Cârdei, într-un interviu pentru stiridebuzau.ro.

Cele două denumiri ale lacului se trag din două legende. Cu numele ”Lacul Vulturilor” acest ochi de apă a fost botezat de Alexandru Vlahuță, în opera sa ”România Pitorească”. Potrivit autorului, lacul era adăpostul de primăvară al vulturilor care, în această zonă îi învățau a zbura: ”vin vulturii, primăvara, de beau apă ca să întinerească, aici îşi învaţă puii să zboare, deasupra acestei oglinzi fermecate mijesc de somn, cu aripile-ntinse, trufaşii regi ai înălţimilor”.  Datorită lui Vlahuță, această legendă a făcut acest lac cunoscut în toată țara sub denumirea de „Lacul Vulturilor”.

A doua denumire, cea mai populară de altfel, ”Lacul fără fund” provine de la o altă legendă nu mai puțin cunoscută în zonă, care nu are de-a face cu adâncimea reală a lacului.

Cică un păstor, obosit de această meserie, și-a lăsat turma de oi și a aruncat toiagul în acest lac. Peste o vreme, el și-a văzut toiagul plutind în Dunăre și realizând că păstoritul oilor este menirea lui, s-a întors acasă ca să-și caute turma abandonată odinioară.

O altă legendă spune că oamenii din așezările de la poalele muntelui și-au aruncat în lac toate avuțiile de frica cotropitorilor tătari. Însă după plecarea acestora, locuitorii nu au mai găsit nimic.

O altă poveste care circulă prin acele locuri este că în timpul celui de-al Doilea Război Mondial localnicii au săpat o trecere pe sub lac pentru a duce în eroare armata fascistă, iar tancurile care au poposit pe acea trecere nu au mai ieșit la suprafață niciodată.

 

Ana Balan

Ana Balan

Îți recomandăm

Interesante

Abonează-te la newsletter pentru ultimele noutăţi!