Toate hărţile mint: Cum este distorsionată realitatea

Recomandat by Balan Denis on Apr 23, 2016 Știați că 1684 Vizualizari

Uitându-ne la o hartă obişnuită din ziua de azi, putem observa că America de Nord e mai mare decât Africa, Alaska e mai mare decât Mexicul, iar China e mai mică decât Groenlanda. Nimic mai fals. Dar cum se explică aceste „minciuni”?

În realitate, China e de patru ori mai mare decât Groenlanda, Africa e de trei ori mai mare decât America de Nord, iar Mexicul e mai mare decât Alaska. Distorsiunarea dimensiunilor se datorează aşa-numitei proiecţii Mercator, modul de transpunere a caracteristicilor lumii reale pe hârtie, folosit la realizarea hărţilor.

Proiecţia Mercator, inventată în 1596, deşi redă corect forma întinderilor de uscat, distorsionează dimensiunile unora în raport cu altele.

Harta lumii în proiecţia Mercator

Harta lumii în proiecţia Mercator

De-a lungul timpului, au fost propuse numeroase modele – hărţi în formă de inimă, proiecţii conice, dar, în cele din urmă, s-a impus proiecţia inventată de Gerardus Mercator, folosită şi în ziua de azi.

Problema ei este că, deşi redă corect forma continentelor, şi a insulelor, face să pară mai mari porţiunile de uscat din emisfera nordică. Spre exemplu, pe o asemenea hartă, America de Nord pare cel puţin la fel de mare ca Africa. În realitate, însă, America de Nord „ar încăpea” toată în Africa şi încă ar mai rămâne loc pentru India, Argentina, Tunisia şi alte câteva ţări mai mici.

Iar Groenlanda, care în proiecţia Mercator arată cam de aceeaşi dimensiune cu Africa, de fapt are o suprafaţă doar numai 1/14 din cea a Africii.

Țările scandinave par a ocupa împreună o suprafaţă mai mare decât cea a Indiei, când, de fapt, India e de trei ori mai mare decât toate ţările scandinave la un loc.

Raporturile corecte de mărime se pot vedea în hărţi întocmite cu ajutorul unui alt tip de proiecţie, numită proiecţia Gall-Peters. Dar nici aceasta nu e perfectă. Deși redă corect raporturile de mărime, ea distorsionează forma întinderilor de uscat.

Harta lumii în proiecţia Gall-Peters

Harta lumii în proiecţia Gall-Peters

Proiectul Google Earth, lansat în 2005, care pune la îndemâna utilizatorilor hărţi ale celei mai mari părţi a lumii, are drept scop realizarea unei hărți perfecte, deși încercarea lor continuă este o călătorie care nu se sfârşeşte niciodată.

Jerry Brotton, specialist în istoria cartografiei şi autor al cărţii A History of the World in Twelve Maps (O istorie a lumii în 12 hărţi), consideră însă orice hartă reflectă vremurile şi locul în care a fost realizată şi slujeşte unui anumit scop.

Astfel, nicio hartă a lumii nu este şi nu poate fi o reprezentare perfect clară şi definitivă a subiectului, care să ofere o viziune nealterată de nimic asupra lumii. Fiecare hartă reprezintă o negociere continuă între cei ce au întocmit-o şi cei ce o folosesc, în funcţie de felul în care se schimbă modul lor de a înţelege lumea.

 

Îți recomandăm

Abonează-te la newsletter pentru ultimele noutăţi!