Cum a apărut obiceiul sărutului

Recomandat by Ana Balan on May 20, 2016 Știați că 1296 Vizualizari

Noi cunoaştem sărutul ca formă de exprimare a afecţiunii. Dar cu mult înainte să aibă această semnificaţie, era un obicei des întâlnit în colţuri ale lumii... în semn de omagiu.

În multe triburi africane, nativii sărutau pământul pe care călca şeful de trib. Sărutarea mâinii şi a picioarelor a fost un semn de respect şi omagiu din cele mai vechi timpuri.

Romanii din Antichitate îşi sărutau ochii sau gura, ca o formă de salut respectuos. Un împărat roman le-a permis odată numai nobililor importanţi să-l sărute pe gură, cei mai puţin importanţi trebuiau să-i sărute mâna, iar celor mai puţin importanţi li s-a permis numai să-i sărute picioarele!

E destul de probabil ca sărutul, că formă de afecţiune, să fi apărut în vremurile preistorice, când o mama îşi mângâia copilul, aşa cum face o mama şi în ziua de azi. Societatea nu a avut de ales şi a trebuit să accepte sărutul ca formă nativă de exprimare a afecţiunii între adulţi.

Există dovezi că acest lucru se întâmplase deja în secolul 6, dar putem presupune că are rădăcini mai adânci. Prima ţară în care sărutul a fost acceptat la curţi şi în dragoste a fost Franţa. Când dansul a devenit popular, aproape fiecare schemă de dans se termina cu un sărut.

Din Franţa, sărutul s-a împrăştiat rapid în toată Europa. Rusia, care iubea să copieze obiceiurile franţuzeşti, a adoptat sărutul şi l-a răspândit printre nobilime. Sărutul ţarului devenea cea mai înaltă formă de recunoaştere din partea Coroanei.

Cu timpul, sărutul a devenit o obişnuinţă la curte. Pe măsură ce obiceiurile de căsătorie au înflorit, sărutul a devenit parte din ceremonia de căsătorie.

Astăzi, desigur, privim sărutul ca pe formă de exprimare a iubirii şi a tandreţii. Dar sunt încă multe locuri în lume unde sărutul face parte din ceremoniile oficiale, ca formă de respect şi omagiu.

Ana Balan

Ana Balan

Îți recomandăm

Abonează-te la newsletter pentru ultimele noutăţi!