Prima femeie profesor universitar din Romania a fost ... o rusoaică

Recomandat by Ana Balan on Jun 13, 2016 Știați că 681 Vizualizari

O caracteristică fundamentală a elitei intelectuale este masculinitatea. Există foarte puține corpuri didactice feminine. A urmat o vie controversă, cu argumente pro şi contra, dacă o femeie poate să fie profesor.

O comisie numită de Simion Mehedinţi, pe atunci Ministru al Instrucţiunii publice, a dat un verdict negativ, cu următoarea încheiere: "oricât ar fi de evidente meritele unei femei şi oricât ar poseda cunoştinţele necesare care să o arate aptă de a ocupa o catedră universitară, în starea actuală a legislaţiei române [ . . . ] nu poate fi numită şi nu poate funcţiona ca profesor universitar".

Totul se lovea de faptul că femeile nu aveau drept de vot, iar profesorii universităţii alegeau un senator pentru Senatul României; însemna, pe cale de consecinţă, că un profesor trebuia să aibă şi drept de vot, să fie, aşadar, în mod obligatoriu bărbat. Până la urmă, s-a trecut şi peste această piedică, şi, la 16 noiembrie 1918, regele Ferdinand semnează decretul de numire a Verei Myller la Catedra de algebră superioară şi teoria funcţiilor. Aşa a ajuns o rusoaică cea dintâi - şi, pentru ani de zile, singura - profesoară universitară din România.

Secvențe din biografia doamnei Myler

Născută în imperiul rus la Sankt Petersburg la 1 decembrie 1889, Vera  este fiica medicilor Evghenii şi Olga Lebedev. A urmat școala din orașul natal, iar liceul la Novgorod, unde obține diploma de bacalaureat în 1897. Se înscrie la secţia de ştiinţe fizico-chimice a Şcolii Superioare pentru Femei „Bestujev” din St. Petersurg, finalizând cursurile în 1902. Pleacă la specializare în orașul Göttingen din Germania, unde, în 1906, își susține teza de doctorat în ştiinţele matematicii cu tema “Teoria ecuaţiilor integrale folosită la câteva dezvoltări în serie”. Această lucrare cuprindea primul exemplu cunoscut de ecuaţie integrală singular.

În acest oraș îl cunoaște pe viitorul său soț Alexandru Myller. După doctorat revine în Sankt Petersburg unde devine asistent universitar la catedra de Introducere în Analiză, de la Universitatea din St. Petersburg. În 1907 pleacă alături de soțul ei la Iași și se angajează la Universitate unde rămâne la catedră până în 1949 când se pensionează. În 1910 devine doctor docent în Analiză matematică. Drept urmare, în 1911 devine conferențiar la Facultatea de Științe a Universității din Iași, iar în 1912 înființează Seminarul Matematic Ieşean. În tot acest demers îl are alături pe soțul său, cu care realizează și “o bogată bibliotecă cu opere fundamentale în domeniul matematic, punând bazele unei puternice şcoli în acest oraş”.

La 1 noiembrie 1918 devine profesoară titulară la catedra de Algebră superioară și teoria funcțiilor la Iași, prima femeie profesor universitar din România. Continuă să studieze și să cerceteze în special analiza matematică şi teoria numerelor, ecuaţiile diferenţiale sau teoria funcţiilor. În 1953 realizează “Lecţii de algebră”, “prima lucrare cu sistematizare completă elaborată în România”. Pentru această lucrare a primit Premiul de Stat pe anul 1953.

“Toţi cei care participau la cursurile ei erau vrăjiţi de claritatea şi frumuseţea discursului, aveau impresia că participă, alături de iluştri creatori, la marile descoperiri şi progrese matematice”(matematician Florica T. Câmpan, fost student al Verei Myller).

S-a stins din viață la data de 12 decembrie 1970.

Ana Balan

Ana Balan

Îți recomandăm

Interesante

Abonează-te la newsletter pentru ultimele noutăţi!