6 consecinţe pe care le vei resimţi dacă te culci după miezul nopţii

by Ana Balan on Jul 5, 2016 Știați că 732 Vizualizari

Vă număraţi printre cei ce se culcă târziu şi adoră să afirme că sunt „pasăre de noapte”? Dacă da, aflaţi că trupul dumneavoastră afirmă cu totul altceva.

Ritmul circadian, schimbările de rutină ale funcţiilor comportamentale, mentale şi fizice şi numeroase alte aspecte ale corpului sunt controlate de o mică zonă a creierului cunoscută sub numele de „ceasul biologic”. Numele ştiinţific al acestei zone este „nucleul suprachiasmatic” (NSC). NSC are forma unui con de brad, dar are dimensiunile unui bob de orez şi conţine aproximativ 20.000 de neuroni.

Atunci când lumina intră ochiul dumneavoastră, ea activează neuronii din retină ce convertesc fotonii în semnale electrice. Aceste semnale călătoresc de-a lungul nervului optic până la NSC, care la rândul său stimulează câteva regiuni ale creierului, printre care şi glanda pineală. Glanda pineală reacţionează prin oprirea producţiei hormonului melatonină, iar acest lucru vă face să vă simţiţi mai treaz.

De asemenea, NSC controlează temperatura corpului, secreţia hormonilor, producţia de urină şi schimbările în tensiunea arterială. După căderea întunericului, NSC-ul acţionează din nou şi producţia de melatonină creşte, făcându-vă să vă simţiţi somnoros.

Acest sistem biologic extrem de complex reacţionează zilnic, în mod automat, la ritmurile zilei şi nopţii. La fel ca toate celelalte fiinţe biologice, reacţionaţi la mediu. Sunteţi o parte a întregului. Atunci când impuneţi un tempo artificial zilei prin mersul la culcare târziu, consecinţele asupra sănătăţii nu vor întârzia să apară.

Dacă veţi merge la culcare prea târziu veţi pierde o bună parte din funcţiile restorative pe care le oferă în mod normal somnul non-REM (non rapid eye movement).

1. Insomnia

Un alt efect imediat al mersului la culcare după miezul nopţii este acela că vă va deregla ritmurile circadiene naturale, guvernate de NSC, iar acest lucru poate provoca insomnie. De multe ori, zgomotele şi mişcările inerente dimineţilor vă vor trezi înainte de ora dorită.

2. Accidente

La locul de muncă, efectele somnului insuficient se manifestă prin eficienţă redusă, productivitate scăzută, erori şi accidente. O foarte mare problemă asociată somnului insuficient este reducerea abilităţilor la volan. Conform datelor National Highway Traffic Safety Administration din SUA, „condusul somnoros” provoacă peste 100.000 de accidente anual şi aproximativ 1.550 de decese.

3. Sistemul imunitar

Impactul somnului insuficient asupra sistemului imunitar nu a beneficiat de prea multă atenţie, deşi a fost demonstrat că privarea de somn activează mecanismele de apărare şi duce la creşterea nivelului anumitor citokine inflamatorii (mesageri celulari IL-6 şi TNF) în rândul adulţilor tineri. Într-un experiment efectuat pe participanţi sănătoşi care au fost obligaţi să doarmă doar 6 ore pe noapte, cercetătorii au descoperit că secreţia de IL-6 a crescut în rândul ambelor sexe, iar producţia de TNF-alpha a crescut în rândul bărbaţilor. Atât IL-6 cât şi TNF-alpha sunt markeri ai inflamării sistemice ce provoacă durere şi care pot duce la osteoporoză şi la afecţiuni autoimune.

4. Riscuri cardiovasculare

Reducerea cantităţii totale de somn este asociată atât unei creşteri a numărului de evenimente cardiovasculare cât şi afecţiunilor cardiovasculare. În cadrul unui studiu amplu, Nurses’ Health Study, cercetătorii au descoperit dovezi ce atestă existenţa unui risc mai mare de probleme coronariene în rândul femeilor care dorm mai puţin de 7 ore pe noapte în comparaţie cu femeile care dormeau, în medie, opt ore pe noapte. Un alt studiu a arătat că persoanele care dormeau în medie 5 ore pe noapte prezentau un risc de 2-3 ori mai mare de a suferi un atac de cord sau un atac cerebral.

5. Cancer

Într-un studiu efectuat pe 23.995 de femei din Japonia s-a demonstrat că un somn scurt, de 6 ore sau mai puţin pe noapte, era asociat unui risc mai mare de cancer la sân, în comparaţie cu femeile care dormeau cel puţin şapte ore pe noapte. Cercetătorii suspectează că melatonina, secretată de glanda pineală, este factorul cheie în această legătură între somn şi cancer.

6. Obezitatea

Din ce în ce mai mulţi oameni de ştiinţă ajung la concluzia că deficitul de somn este una dintre cauzele obezităţii. Autorii unui studiu efectuat pe 1.024 de voluntari (Wisconsin Sleep Cohort Study) arată că somnul insuficient duce la alterarea modului în care corpul gestionează hormonii care reglează apetitul. Participanţii au fost studiaţi cu un polisomnograf şi au relatat obiceiurile de somn cu ajutorul unor chestionare şi unor jurnale de somn. De asemenea, voluntarii au oferit mostre de sânge în fiecare dimineaţă, acestea fiind analizate pentru leptină, ghrelină, adiponectină, insulină, glucoză şi profilul lipidic.

Ana Balan

Ana Balan

Îți recomandăm

Interesante

Abonează-te la newsletter pentru ultimele noutăţi!