O descoperire ce ar putea să elucideze Misterul vieții pe Pământ

by Ana Balan on Oct 10, 2017 Știință 120 Vizualizari

Unul dintre cele mai vechi locuri de pe Pământ ar putea ascunde răspunsul la întrebarea “unde și când a început viața?”. Oameni de știință sunt aproape să elucideze misterul.

O porțiune dinspre Golful Hudson din nordul orașului Quebec este aproape la fel de veche ca Pământul. În acest loc se găsesc stânci și roci care au supraviețuit milioanelor de ani, ceea ce înseamnă că ascund și multe secrete ale vremurilor. Astfel de stânci care ar putea descifra unele taine se mai pot găsi astăzi în locuri ca Groenlanda și Australia de Vest. Se crede că semnele începuturilor vieții pe Pământ au rămas înregistrate în aceste pietre.

Geologul canadian Domini Papineau a plănuit ani de zile o expediție în acest loc, cunoscut ca Centura Nuvvuagittuq Supracrustal. Înainte cu câteva zile de a se întoarce acasă, Papineu a găsit o crăpătură de 20-30 de metri într-o formațiune din fier: hematit roșu stratificat cu magnetit negru. Papineau bănuia că astfel de urme pot indica existența primelor semne de viață pe Pământ, așa că le-a zdrobit și a analizat culorile și structura acestora, conform PopSci.

Când s-a întors din expediție la laboratorul lui din Carnegie, geologul a pus noile specimene la colecția sa. După ce s-a mutat la University College London, în 2014, acesta și-a amintit de descoperirea sa și a început să o investigheze. Probele adunate de el ar putea arăta că există roci mai vechi, din urmă cu 4,54 de miliarde de ani, deoarece centura Nuvvuagittuq datează din urmă cu circa 4,28 miliarde de ani.

Papineu și studentul Matthew Dodd au făcut zeci de analize și au ajuns la concluzia că aceste roci sunt dovada uneia dintre cele mai vechi existențe găsite vreodată pe Pământ. În martie, aceștia au publicat concluziile lor în revista Nature. Dacă vor fi confirmate, munca lor susține o nouă teorie în cercetarea originii vieții. De exemplu, una dintre aceste teorii ar putea demonstra că viața a apărut ca o rutină chimică a Pământului timpuriu, idee care ar putea fi extrapolată altor planete similare – formate din rocă și pe care poate exista apă (în Calea Lactee ar fi circa 40 de miliarde de astfel de corpuri).

Teorii care explică originea vieții pe Pământ

În 1992, Bill Schopf, de la Universitatea din California, Los Angeles, a declarat că a găsit microfosile de 3,5 miliarde de ani în roci din Australia de Vest. Revendicarea a supraviețuit timp de 10 ani, până când Martin Brasier, un astrobiolog din Oxford, a declarat că Schopf a înțeles greșit pietrele și geologia lor. Brasier a susținut că Schopf și-a ales dovezile, și, poate, chiar să fi făcut fraudă cu acestea.

La o conferință de știință despre astrobiologie, oameni de știință au dezvăluit acest lucru public. În fața a sute de cercetători ai originii vieții și vieții extraterestre, Schopf s-a confruntat cu acuzații grave din partea colegilor de breaslă. Astăzi, majoritatea cercetătorilor din domeniu cred că pietrele lui Schopf au arătat dovezi ale creaturilor timpurii.

Biologii tind să prefere teoria mării, care susține că viața a început în gurile hidrotermale de mare adâncime, unde apa se încălzește din interiorul Pământului și susține organisme vii. Pare rezonabil. Marea ar fi putut adăposti viața timpurie de loviturile meteorologice și de radiațiile ultraviolete. Gurile de ventilație ar fi furnizat alimente sau energie, sub formă de hidrogen gazos și minerale, cum ar fi sulful și fierul.

Michael Russell, care conduce grupul de chimie planetară și astrobiologie la Jet Propulsion Laboratory (JPL) susține teoria mării. El spune că, o parte din apă alcalină, care provenea de la anumite tipuri de orificii, s-ar fi amestecat cu apa acidă de mare a Pământului. Acest lucru a creat o sarcină electrochimică mică și ar fi putut da naștere 

Ana Balan

Ana Balan

Îți recomandăm

Interesante

Abonează-te la newsletter pentru ultimele noutăţi!