Istoria Universului (II)

Recomandat by Ana Balan on Apr 4, 2016 Știință 1611 Vizualizari

In centrul galaxiei noastre exista o gaura neagra gigant, iar galaxia noastra, adica Calea Lactee contine milioane de gauri negre.

Continuam trecerea în revista a istoriei Universului. Vorbim despre nasterea generatiei a doua de stele, a galaxiilor si clusterelor  de galaxii, dar si despre formarea sistemului solar.

GALAXIILE

La finele primei parti calatoria imaginara în trecutul Universului ajunsese la punctul în care stelele de dimensiuni enorme din prima generatie s-au transformat în supernove, expulzând în cadrul acestor procese elemente chimice grele în univers. Aceasta noua compozitie a Universului, care includea si atomii de mai mari dimensiuni, a usurat simtitor sarcina gravitatiei de a comprima acesti nou formati nori de materie pentru a da nastere unei noi generatii de stele.

A fost nevoie de înca 500 de milioane de ani pentru ca gravitatia sa actioneze asupra acestei nou formate mixturi de hidrogen, heliu si elemente grele. Mii si milioane de stele de generatia a doua au luat nastere din acesti nori cosmici. Mici grupuri din aceste noi stele s-au atras reciproc prin intermediul gravitatiei si s-au alaturat unele altora dând nastere unor grupari de stele de dimensiuni din ce în ce mai mari.

Galaxia în care se afla sistemul nostru solar, Calea Lactee, este un exemplu de galaxie spirala care a aparut în acea era timpurie. În prezent ea contine în jur de 200 de miliarde de stele si continua sa se extinda prin absorbtia unor mici grupuri vecine de stele.

CENTRUL GALACTIC

Centrul galaxiei noastre poate fi asemanat cu un dinam cosmic furios dotat cu o forta teribila. Este normal sa ne întrebam ce ar putea furniza asemenea energii impresionante? Raspunsul este unul simplu: gaurile negre. Nu stiti despre ce este vorba? Iata o scurta explicatie: când o stea de mari dimensiuni se apropie de sfârsitul ciclului sau de viata, deci îsi epuizeaza combustibilul nuclear, ea poate suferi un colaps sub actiunea propriei gravitatii, dând nastere unei gauri negre. Aceste structuri cosmice foarte stranii se numesc gauri negre, pentru ca absorb absolut orice se apropie suficient de mult de ele – incluzând aici chiar si lumina. Procesul în sine poate fi descris oricum, numai drept unul întunecat si linistit nu.

Centrul galaxiei Calea Lactee

O fotografie facuta cu telescopul Chandra surprinde stelele apropiate de centrul galaxiei noastre emitând radiatii de o maniera violenta pe masura ce accelereaza doar pentru a-si gasi propriul sfârsit sub actiunea gaurilor negre. Aceste stele se deplaseaza cu milioane de kilometri pe ora, fiind efectiv sfâsiate pe timpul deplasarii lor. Exista milioane de gauri negre în galaxia Calea Lactee, iar cea mai mare dintre ele este situata în centrul galaxiei. Acest monstru cosmic are masa echivalenta cu a 3 milioane de sori. Apetitul sau este de nepotolit si înghite absolut tot ce ajunge în vecinatatea sa – chiar si alte gauri negre. Probabil fiecare galaxie de mari dimensiuni din Univers are în centru o asemenea gaura neagra de foarte mari dimensiuni.

DISTRIBUTIA MATERIEI ÎN UNIVERS

Pâna recent se credea ca galaxiile sunt cele mai mari unitati structurale ale Universului, distribuite relativ uniform. În ultimii ani s-a constatat ca galaxiile se alatura unele altora formând grupuri de galaxii, superclustere, pereti si filamente de galaxii. Calea Lactee este membra a unui grup de aproximativ 30 de galaxii si roiuri de stele care poarta numele de Grupul Local. Cea mai mare galaxie apartinând acestui grup este galaxia spirala sora a Caii Lactee, Andromeda.

Grupurile de galaxii de mai mari dimensiuni, numite superclustere, pot contine si câteva mii de galaxii. Cel mai apropiat asemenea supercluster de galaxii se numeste Virgo, catre acesta deplasându-ne inexorabil si noi ca si întreaga Cale Lactee sub actiunea imenselor forte gravitationale care apar la nivel cosmic.

O mica parte a Universului cunoscut

Dedesubt puteti vedea o harta care înfatiseaza toate grupurile de galaxii (clustere) si superclusterele existente pe o raza de un miliard de ani-lumina de Terra. Harta cuprinde în jur de 200 de milioane de galaxii si nu reprezinta decât mai putin de o miime din universul cunoscut. Asadar putem spune ca Universul a  “prosperat” serios, în ciuda începuturilor sale subatomice!

SISTEMUL SOLAR

În urma cu 4,6 miliarde de ani începea sa se formeze sistemul nostru solar, undeva la doua treimi din lungimea unuia dintre bratele spirale ale galaxiei, spre capatul exterior al acestuia. Materia gazoasa din care au aparut Soarele si planetele a condensat sub presiunea gravitatiei pâna când Soarele a fost suficient de dens si încins pentru a putea întretine propriile reactii nucleare. Planetele interioare sunt solide, de mici dimensiuni si având elemente grele în structura lor, în timp ce planetele exterioare tind sa fie giganti gazosi de mari dimensiuni.

Soarele este o stea de dimensiune medie, dar care face totusi planetele sa paleasca prin comparatie cu el. Terra este doar o mica planeta…

Sistemul nostru solar

Lumina ar avea nevoie de mai bine de sase ore pentru a ajunge de la Soare la Pluto, micul documentar din acest articol incearca parcurgerea unui tur vitual al sistemului nostru solar, in sase minute. Planeta Mercur este cea mai apropiata de Soare, urmata imediat de planeta-sora a Pamântului, Venus. Terra este a treia planeta de la Soare si unica propice dezvoltarii vietii în sistemul nostru solar. Urmeaza vecina noastra, planeta Marte, planeta rosie. Jupiter este prima si cea mai mare dintre gigantele gazoase – urmata de Saturn cu ale sale celebre si impresionante inele. Uranus se roteste pe o parte, spre deosebire de toate celelalte planete ale sistemului solar. Neptun este o lume albastra, culoare data de gazul metan din atmosfera sa si este urmata, în final, de fosta planeta Pluto, actualmente doar o planeta pitica.

Cât despre ceea ce gasim în imediata vecinatate a sistemului nostru solar, trebuie spus ca si daca am calatori cu viteza luminii tot am avea nevoie de mai mult de patru ani pentru a ajunge la cea mai apropiata stea de Soare – Proxima Centauri.

Ana Balan

Ana Balan

Îți recomandăm

Interesante

Abonează-te la newsletter pentru ultimele noutăţi!