Lumea fascinanta a viselor lucide

Recomandat by Ana Balan on Apr 9, 2016 Știință 740 Vizualizari

Misterele fascinante ale viselor lucide

Dintotdeauna oamenii au cautat sa înteleaga semnificatia profunda a viselor. Anticii le interpretau drept mesaje de la zei. Cercetarea stiintifica moderna reînnoieste acest demers de cunoastere a lumii onirice, considerând ca visele ne ofera date importante despre personalitatea fiecaruia dintre noi.

“În dimineata aceasta m-am trezit si am vazut un cer superb. M-am ridicat din pat cu avânt si, dupa un mic dejun copios, am plecat catre scoala. În statie, tot discutând cu alti colegi, aud o sonerie… Ma trezesc, ma spal, ma îmbrac si iau micul dejun. Alerg pentru a prinde autobuzul care ma duce la scoala. Ufff, ajung la scoala… În timp ce se facea prezenta la ora, un coleg îmi da cu o carte în cap si… ma trezesc. Putin ametit si obosit, ma ridic din pat, ma spal, iau micul dejun, prind masina si ajung la scoala. Dimineata asta trece fara incidente deosebite. Dar îndoielile ma asalteaza, asa ca rog o colega sa ma ciupeasca pentru a vedea daca sunt treaz de-a binelea…

În acel moment mama ma zgâltâie si-mi spune ca e timpul sa merg la scoala. Se pare ca nu se va sfârsi niciodata! Sunt în întârziere, ma grabesc sa ajung la scoala. Mai târziu, le povestesc colegilor cosmarul meu repetitiv. Dintr-o data, începe sa sune alarma de incendiu. Se creeaza o busculada în care cad si-mi rup genunchiul! Ma trezesc brusc si ma uit la ceas. E ora 2 dimineata si e înca întuneric. Sunt oare înca în vis? Din falsa trezire în falsa trezire, ma simt prins într-un sir infinit al viselor. Cine ma va elibera din aceasta cumplita spirala?”

Oare chiar cititi aceste cuvinte sau visati ca le cititi? Întrebarea va poate parea stranie sau absurda. Si totusi, cine poate spune unde începe realitatea si unde se sfârseste visul?

Paradoxul viselor

Aceasta relatare de cosmar este un exemplu de fenomen – din fericire destul de rar întâlnit – de false treziri în serie. Precizia detaliilor si claritatea imaginilor onirice aproape ca ne conving ca ne-am trezit “în realitate”. Aceasta iluzie perfecta este unul dintre numeroasele aspecte uluitoare ale experientei onirice. Dar ce este, în fond, un vis? Si, mai ales, prin ce se diferentiaza de realitate?

Visele se formeaza în special în timpul unei faze a somnului numita “somn paradoxal”. Aceasta faza apare ciclic din 90 în 90 de minute (aproximativ) începând din momentul adormirii. Acest somn paradoxal nu este specific doar fiintei umane, ci este prezent si în cazul altor mamifere. În cazul oamenilor, visele au un imens potential semantic. În ele putem gasi mesaje provenind de la o parte subterana a ego-ului nostru, numita de psihanalisti “inconstient”.

Dialog cu zeii

Oamenii din antichitate atribuiau viselor virtuti magice si divinatorii si chiar aveau metode de “incubare” a viselor. Dupa anumite ablutiuni rituale, “visatorul” urma sa adoarma într-un templu, loc propice pentru comunicarea cu zeii. Visele acestuia erau apoi interpretate de experti. Grecii si romanii sesizasera cu exactitate dimensiunea semnatica a viselor. Ei stiau sa le descifreze semnificatia, inclusiv simbolismul sexual.

În Evul Mediu mentalitatea s-a schimbat, studiul viselor fiind catalogat drept vrajitorie. Abia în secolul XX mai multi autori au început sa se intereseze din nou de vise si sa elaboreze noi teorii de interpretare a lor. Dintre acestia, Sigmund Freud poate fi considerat parintele psihanalizei. El a explicat stanietatea lumii oniricii folosind notiunea de inconstient. Astfel, aceasta impresie provine din faptul ca visul este locul în care inconstientul îsi exprima, sub forma unor semne decalate, fantasmele sale nemarturisite. Aceasta este functia viselor, esentiala pentru echilibrul psihic al individului. Fiecare dintre noi îsi elibereaza acolo dorintele refulate, pentru ca viata reala sa fie suportabila…

Vise sub control

Pentru a studia mai bine acest fenomen, au fost puse la punct metode de laborator. Astazi este posibil sa supraveghem stiintific diferitele faze ale somnului.

Subiectul este bransat la niste electrozi, fixati cu banda adeziva pe pielea acoperita cu par, pe fata si pe restul corpului. Masuratorile vizeaza undele cerebrale, miscarile oculare si activitatea musculara. Sunt înregistrate de asemenea ritmurile cardiace si respiratorii. Rezultatele sunt afisate simultan pe un grafic sau pe un monitor. Fiecare pagina de înregistrare este transcrisa pe un grafic, pe care sunt reprezentate suita (secventa) si durata fiecarei faze a somnului.

Aceste experimente au permis eliminarea unor idei preconcepute despre somn. Se credea pâna atunci ca somnul paradoxal este vital pentru sanatatea psihica. De fapt, subiectii privati de somnul paradoxal acuzau stari de dezechilibru mental. Or, s-a descoperit ca anumite medicamente, în special antidepresivele, suprima complet somnul paradoxal fara a produce efecte nefaste pe termen lung. În plus, o data cu aparitia calculatoarelor, unii cercetatori au cautat sa evidentieze o analogie între vis si modul în care creieurl prelucreaza informatia. Dupa parerea lor, visele trebuiau sa efectueze o triere a datelor. Însa faptul ca somnul paradoxal nu este absolut indispensabil contrazice aceste teorii “utilitariste”, care urmareau sa atribuie visului o functie utilitara.

Vise telepatice

Înca din antichitate se povesteste ca unele vise contineau informatii telepatice si premonitorii. Daca psihologia nu admite nici o notiune de acest gen, oamenii de stiinta se arata astazi mai deschisi. Unii cercetatori mai îndrazneti au facut experiente de laborator asupra visului telepatic si precognitiei. Seria de experimente realizate de americanul Montague Ullman în anii ’60 a furnizat elemente în spirjinul ideii ca în vis pot fi primite informatii despre prezent si viitor, fara a fi tranzitate prin nici o cale senzoriala cunoscuta.

În prezent, cea mai mare parte a cercetarilor sunt axate pe studiul viselor lucide. Este vorba despre cazurile – destul de rare – în care visatorul este constient de faptul ca viseaza. Întrebarea este daca subiectul poate interveni activ în vis, pentru a modifica cursul evenimentelor la care ia parte atunci.

Topograful (masuratorul) de vise

Înca de la sfârsitul anilor ’70 psihologul britanic Keith Hearne a pus la punct o metoda ce permite celor care dorm sa trimita semnale cu ajutorul unui cod al miscarilor oculare. El declara: “Am descoperit ca visele lucide sunt adevarate vise ce intervin în timpul somnului paradoxal. Am dovedit ca visele functioneaza în timp real si nu într-o clipa.”

Visatorul lucid detine un imens potential creativ. Este cunoascut faptul ca visele ne-au furnizat multe opere de arta si descoperiri stiintifice. Cea mai mare parte a compozitorilor au transcris muzica auzita în vis si tot în aceasta stare multi scriitori au conceput subiectele cartilor lor. Câteva din cele mai celebre astfel de cazuri:

Scriitorului Robert Louis Stevenson (1850-1894) i-a venit în vis ideea romanului sau Dr. Jekyll si Mr. Hyde (1885). Chimistul german Friedrich Kekulé von Stradonitz (1829-1896) a înteles brusc structura inelara a moleculei de benzen în urma unui vis… în care el a vazut atomii dansând si formând imaginea arhetipala a sarpelui Uroboros, cel care îsi musca coada (simbol al ciclurilor timpului). Tot într-un vis pe care l-a avut în anul 1869, un alt chimist, rusul Dmitri Mendeleev (1834-1907) a vazut pentru prima data tabelul periodic al elementelor. Farmacologul german Otto Loewi (1873-1961), care a primit premiul Nobel pentru medicina, a descoperit natura chimica a transmisiei influxului nervos în urma unei experiente care i-a fost sugerata în vis. Si exemplele ar putea continua…

Anticii cunosteau deja visele “prodromice” – care contineau semnul prevestitor al unei boli. Aceste vise sunt probabil bazate pe detectarea inconstienta a unor simptome fizice ale bolii. Pe viitor, maladiile diagnosticate în avans ar putea fi tratate în starea de vis lucid, daca am sti sa utilizam interactiunea inconstienta dintre minte si corp.

Peste 15 de ani cel mult va fi cu siguranta posibil controlul continutului vizual al viselor în timp real. Aceste informatii vor putea fi transcrise într-o forma virtuala, astfel încât subiectul sa regaseasca în starea de veghe personajele si situatiile din propriul vis. De aici si pâna la transmiterea viselor prin Internet nu mai e decât un pas…

Aparatul de vise al lui Keith Hearne

Psihologul Keith Hearne si-a început studiile asupra viselor lucide în 1978, în cadrul doctoratului la Universitatea din Liverpool. El a fost primul care a dezvoltat un sistem de comunicatie specific starii de vis – bazat pe miscarile ochilor – si a determinat caracteristicile fiziologice si psihologice ale viselor.

Pornind de la transmisia unui stimul identificabil si întotdeauna acelasi, el a testat mai multe tehnici, pâna când a constatat ca impulsurile electrice transmise la încheietura mâinii erau adesea încorporate în visul aflat în desfasurare.

Hearne a testat diferite tehnici de detectare a somnului paradoxal. Concluzia finala a fost ca indicatorul cel mai fiabil este schimbarea ritmului respirator. Toate acestea l-au condus pe Hearne la inventarea aparatului de vise, un dispozitiv destinat sa induca vise lucide. În plus, acesta faciliteaza utilizatorilor accesul la visele lor, trezindu-i în timpul somnului paradoxal. Astfel, aparatul poate întrerupe un cosmar în stadiu precoce detectând stresul emotional care îl însoteste, ceea ce permite diminuarea angoasei în timpul somnului.

Fazele somnului

Somnul se compune din doua stari distincte: somnul cu unde lente si somnul paradoxal, asociat viselor. Fiecare om viseaza aproximativ 2 ore în fiecare noapte. Cele doua stari se succed în timpul unui ciclu care dureaza 90 de minute. Aceasta alternanta se datoreaza fluxului si refluxului unor substante chimice din creier.

Somnul cu unde lente a fost arbitrar împartit în 4 etape, fiecare asociata unui numar crescând de unde lente. Sforaitul, somnambulismul si vorbitul în somn apartin acestui tip de somn. În timpul somnului paradoxal, respiratia este mai putin profunda, mai rapida si mai variabila decât în somnul cu unde lente. Acest tip de somn poate fi detectat dupa miscarile ochilor sub pleoape. De fapt, la om, întreaga musculatura – cu exceptia ochilor – este profund paralizata în timpul somnului paradoxal, chiar daca respiratia decurge normal. Somnului paradoxal îi sunt asociate paralizia în somn, cosmarurile si falsele treziri din somn.

Pe parcursul noptii, durata fiecarei perioade de somn paradoxal creste, în timp ce durata somnului cu unde lente scade direct proportional. Aceasta arata ca în prima jumatate a noptii predomina somnul cu unde lente, iar în cea de a doua – somnul paradoxal.

Ana Balan

Ana Balan

Îți recomandăm

Interesante

Abonează-te la newsletter pentru ultimele noutăţi!