Educatia viitorului si noile tehnologii

by Ana Balan on Apr 14, 2016 Știință 788 Vizualizari

Este limpede ca educatia viitorului trebuie sa tina pasul cu noile tehnologii. A pierde ritmul înseamna a avea un tineret pasiv, neimplicat în procesele transformarilor tehnologice. Un studiu realizat de Institutul pentru Economia Digitala (Instituto de la Economía Digital, ICEMD – ESIC) din Spania scoate în evidenta câteva macrotendinte în educatie pentru deceniile care vin. Scoala, educatia scolara, predarea, recunoastem sau nu, nu mai sunt ca acum o jumatate de secol. Sistemul analog de predare, ca si mentalitatea conventionala de acum 50 de ani, s-au modificat odata cu aparitia erei digitale. Introducerea tehnologiei IT în invatamânt a schimbat într-o oarecare masura fata scolii. Dar metodele de predare? Dar mentalitatea profesorilor? Acestea par sa fi ramas în urma, neadaptate înca la era digitala.

 N-avem date foarte exacte de la noi, dar în SUA, de pilda, scolile publice detin cel putin un computer la 5 elevi, se cheltuiesc peste 3 miliarde de dolari pe an pentru continutul digital. Iar aproape trei sferturi din elevii de liceu spun ca folosesc cu regularitate smartphonurile si tabletele în clasa. Dar, în acelasi timp, scrie autorul unui studiu didactic, un munte de dovezi indica faptul ca profesorii îsi adapteaza cu mare greutate modul de predare, în ciuda masivului flux de noi tehnologii care ajunge în scoala. Predarea centrata pe elev, instruirea individuala ramân o exceptie de la regula.

 

 Cu alte cuvinte, sistemul educational în scoli a ramas în urma orizonturilor deschise de noile tehnologii. „S-a presupus ca introducerea computerelor în scoli va îmbunatati reusitele scolare si va modifica modul în care predau profesorii”, spune Larry Cuban, profesor la Stanford University. „Din pacate, niciunul dintre aceste lucruri nu s-a întâmplat”. Cum ar putea sa se modifice în viitor vechile metode de predare în scoala pentru ca elevii sa iasa din mediul academic mai bine pregatiti pentru provocarile noului secol? Iata cum se vede acest subiect din Europa.

 Un studiu conceput de specialistii de la Institutul pentru Economia Digitala din Madrid, prezentat de publicatia spaniola ABC (preluat de Agerpres) se concentreaza si el pe situatia descrisa în media americana. Relatia elev-profesor în procesul educativ trebuie sa se modifice. Cum? Iata macrotendintele prognozate:

Elevi interesati

 Potrivit studiului, elevii au devenit constienti de capacitatile lor de la o vârsta frageda, nu mai sunt ca pe vremuri. „Se vad ca subiecti în actiune, nu ca simple obiecte pasive. De aceea, cer o formare personalizata, care sa alimenteze un tot mai accentuat spirit antreprenorial focalizat pe gasirea aspectelor preferate si în care sunt realmente buni, pentru a le transforma în viitoarea lor ocupatie de serviciu”. Ideea obtinerii unei diplome si nimic mai mult cade. Îi ia locul conjugarea cu viitoarea meserie.

Învatare orientata

 De ce? Pentru a fi, în final, mai angajati fata de viziunea companiei pentru care vor lucra. Filozofia marilor companii se transfera la colegii, unde formarea academica se completeaza cu învatarea orientata spre autocunoastere, pe realizarea personala si constientizare ca parte esentiala a programelor de formare.

Perfectionare perpetua

 Ideea ca „înveti cât esti la scoala si apoi îti vezi de viata” cade în noua filozofie educationala. Sau ca „înveti la scoala ca trebuie si nu-ti foloseste la nimic” va ramâne de domeniul trecutului. Noile generatii au alta viziune, ele fug de planurile de studiu rigide si „prefera un sistem flexibil si continuu de învatare, care se întinde de-a lungul întregii vieti, cu ritmul si intensitatea pe care fiecare le decide”. Aceasta atitudine capata si mai mult sens în contextul uimitorului progres digital, fata de care instrumentele si cunostintele tehnice cer o constanta reciclare.

Antreprenoriat cu resurse minime

 Conceptul se refera la cel mai simplu demers, în care se investesc resursele minime necesare pentru a se valida o idee de afaceri. Ideea este de a se concentra pe ceea ce doreste si îi trebuie clientului si pe pretul pe care acesta este dispus sa îl plateasca, iar metoda este „testeaza si corecteaza”.

Îndemânare tehnologica

 Programarea ar trebui sa devina materie obligatorie în scoli. Majoritatea scolilor de afaceri si a universitatilor de-abia acum au început sa întrevada importanta unui curent care si-a facut un stindard din cultura „tehnologiei autoconcepute”, adica fiecare sa programeze, sa-si creeze propriile aplicatii, sa înteleaga limbajul si sa-l foloseasca. Datorita acestei tendinte, tineri care de-abia au împlinit 20 de ani au creat cele mai puternice si importante afaceri ale momentului: Tumblr, Vimeo, Kickstarter etc.

 

Conectarea la lumea reala

 Noile tehnologii s-au integrat în companii din toate sectoarele si industriile, modificând procesele, metodele si sistemele de lucru si chiar schimbând modelele de afaceri. Astazi aproape ca nu mai reusim sa ne amintim cum ne descurcam înainte de boomul digital. Aceste schimbari trebuie sa transforme si metodologia de predare în scoli si merg mult mai departe decât folosirea smartphonului sau a tabletei. Conectarea clasei cu lumea reala, rezolvarea problemelor împreuna cu elevi din alte tari, exploatarea feedbackului în timp real sau întelegerea posibilitatilor pe care le ofera realitatea virtuala sunt câteva dintre optiunile aflate deja la îndemâna profesorilor si elevilor”, atrage atentia studiul.

Învatarea din jocuri

 Asa cum în ciclul prescolar învatarea se face prin activitati ludice (prin joc), tot asa se poate folosi dinamica jocului în medii scolare tocmai pentru a genera atitudini si actiuni vizând un scop determinat sau predeterminat. Daca tehnologia permite sa se adauge o latura atractiva unor procese de învatare, de ce sa nu se profite de ea? Scolile vor trebui sa încorporeze strategii inspirate de jocurile video în metodologiile lor pentru a promova principiul „facând si învatând”, ceea e cumva pe dos fata de vechile sau actualele metodologii.

Puterea multimii

 O tendinta care la noi înca nu se manifesta: colaborarea vazuta ca noul mod de a întelege viata si întreprinderea. Ideea se numeste „crowdfunding”, adica folosirea unor sume mici de bani de la un mare numar de persoane pentru finantarea unor afaceri în parteneriat. Fondurile se strâng prin intermediul retelelor de prieteni, familie si colegi, prin intermediul retelelor de socializare, Facebook, Twitter sau LikedIn, iar atragerea investitorilor si ideile de afaceri noi, tot pe aceste retele se realizeaza. În SUA aceasta metoda a prins atât de tare încât guvernul restrictioneaza prin lege „crowdfundingul”, aceasta finantare alternativa.

Agora

 Informatia a devenit un bun comun al „Cetatiidatorita aparitiei Internetului si noilor tehnologii. Nu mai este suficient sa ai cei mai buni profesori care sa te învete din carti, acum se cauta schimbul direct de experienta personala si profesionala. „Spatiul fizic al scolii de afaceri nu se maai limiteaza la clase. De fapt, acum ele devin locuri pentru a practica, a interactiona, a aprofunda, a testa produse si a risipi îndoieli. Deviza va fi în viitorul apropiat „a învata acasa, a practica în clasa”. Acestea sunt ideile, bune în teorie, dar ramâne de vazut cum se va adapta sistemul de învatamânt la noile realitati si deziderate.

 

Ana Balan

Ana Balan

Îți recomandăm

Interesante

Abonează-te la newsletter pentru ultimele noutăţi!