De ce râdem?

Recomandat by Ana Balan on May 19, 2016 Știință 1030 Vizualizari

Râsul urmat de contorsionarea întregului corp este parte din vocabularul universal al oamenilor, dar se manifestă în situaţii diferite, în funcţie de cultură.

Fie că este o formă a limbajului nonverbal sau o manieră de exprimare a emoţiilor, specialiştii explică faptul că acest comportament rămâne o mare enigmă pentru ştiinţă.

La inceputul secolului XX este publicat eseul filosofului Henri Bergoson, Rasul. Lucrarea incearca sa explice principiile interne de functionare care duc la provocarea rasului. Se pare ca, desi radem in mod neasteptat si pe negandite, mecanismele de culise ale acestei stari sunt mult mai complexe si mai previzibile. Multă vreme s-a crezut că plâng şi animalele, dar că râsul este specific omului. Totuşi, cercetările au arătat că râsul poate fi întâlnit şi la primate.

Potrivit ipotezei lui J.A.R.A.M. van Hooff, râsul a derivat din comportamentul de „arătare a dinţilor", care constituie un semnal social primitiv. Dacă gâdilăm un cimpanzeu sau o gorilă, nu vom auzi un “ha, ha, ha" de la acestea, dar cu siguranţă vor scoate nişte sunete atipice pentru comportamentul lor de zi cu zi.

Maimuţele râd în aceleaşi circumstanţe ca oamenii, mai ales atunci când se produc mici lucruri neaşteptate în timp ce se joacă, precum căderi, bufnituri sau ciufuliri. Alte animale, cum sunt şobolanii, de exemplu, vocalizează în timpul jocurilor, dar sunetele sunt atât de diferite încât e foarte dificil să le asociezi râsului.

“La om, rânjetul tăcut şi gura deschisă relaxată par să fi convers pentru a forma doi poli într-o serie nouă, gradată, mergând de la un răspuns prietenos general - zâmbetul - la joc - râsul", spune americanul Edward O. Wilson, cercetător în sociobiologie.

Ana Balan

Ana Balan

Îți recomandăm

Abonează-te la newsletter pentru ultimele noutăţi!

Interesante