O romanca la NASA lucreaza la o cercetare de integrare a orbitei Pamantului in viata cotidiana

by Ana Balan on May 26, 2016 Știință 1108 Vizualizari

Nu am avut niciodata ca obiectiv clar sa ajung la NASA

Ioana Cozmuta s-a nascut la Baia Mare si a absolvit Facutatea de Fizica a Universitatii ”Babes-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca. Intentiona sa se faca jurnalista, la fel ca tatal ei, dar a ales o alta profesie, fizica, pentru ca in final sa ajunga sa lucreze la Space Portal (Portalul Spatial) al centrului de cercetare NASA Ames din Silicon Valley in SUA, fiind o specialista recunoscuta la nivel international in domeniul microgravitatiei.

Crescuta in comunism ca intr-o ”bula de sapun”, dupa cum marturiseste, Ioana Cozmuta s-a intrebat ce este dincolo de granitele tarii, asa ca, dupa absolvirea facultatii de la Cluj-Napoca, a plecat in Olanda pentru doctorat.

”M-a motivat intotdeauna curiozitatea, am vrut sa invat, sa descopar lumea si in acelasi timp sa creez lucruri de valoare. Am invatat limba olandeza, lucru pentru care am fost apreciata, si am facut multe experimente, lucrand in cadrul unui institut de fizica nucleara. M-a interesat indeosebi ce se intampla la nivel atomic in interiorul materiei, cum poti sa creezi modele la scara moleculara pentru a putea prezice anumite proprietati”, a declarat aceasta corespondentului MEDIAFAX.

Realizand ca munca de laborator ii ocupa tot timpul, ca lucreaza intr-un mediu cu radiatii, s-a decis sa se reprofileze pe partea computationala.

”Nu am avut niciodata ca obiectiv clar sa ajung la NASA, faptul ca lucrez acolo este pura intamplare. Din Olanda am plecat in SUA, pentru a invata technici de chimie computationala la Caltech. Apoi m-am mutat la Stanford in centrul de tehnologie genomica, de unde am lucrat pe un proiect de nanotehnologie cu NASA, dupa care m-am transferat la centrul de cercetare pe care NASA il are in Silicon Valley”, isi aminteste cercetatoarea.

Ma preocupa cum putem integra orbita Pamantului in viata noastra de zi cu zi

A evoluat in cadrul agentiei astfel incat in anul 2012 s-a deschis oportunitatea de a lucra la un proiect privind democratizarea spatiului din perspectiva parteneriatelor public-privat, proiect ce abordeaza teme privind Statia Spatiala Internationala (SSI), mediul de gravitatie redusa, identificarea oportunitatilor cat si a barierelor existente, aplicatii terestre.

Munca mea se afla la intersectia dintre organizatiile guvernamentale, industria terestra, respectiv companii private din multe sectoare de activitate, si noua miscare ce are loc in comercializarea spatiului pentru a crea o economie orbitala, identificarea elementelor esentiale stabilizarii unui astfel de concept, precum si realizarea lui practica. In momentul de fata exista firme private care asigura transportul de bunuri materiale de pe Pamant pe Statia Spatiala Internationala (SSI), noi insa incercam sa vedem ce se va intampla dupa SSI, vorbesc aici de laboratoare automate unde se pot produce materiale, fibre optice, semiconductori, cristale cu rezolutie inalta, sau se pot explora noi ipoteze stiintifice altminteri neaccesibile pe Pamant din cauza conditiilor create de mediului gravitational. Aceste cercetari au implicatii atat in stiinta materialelor, cat si in stiintele biologice/ biotehnologie. Ca model de afaceri, eu ma gandesc dincolo de potentialul pe care il are turismul spatial. Ma preocupa cum putem integra orbita Pamantului in viata noastra de zi cu zi. Poate generatiile viitoare vor dori sa mearga la serviciu pe orbita, sa lucreze acolo”, a explicat Ioana Cozmuta.

Una dintre provocarile acestui proiect de cercetare este identificarea oportunitatilor de a utiliza resursele existente in orbita Pamantului in procesele tehnologice si productia terestra, pentru a crea tehnologii transformative, industrii si companii profitabile, dar in acelasi timp si prietenoase mediului inconjurator.
"Definitia unei economii se leaga de procesul de transformare a resurselor existente, spre a crea valoare pentru societate, iar resursele spatiale ar putea, prin urmare, sa adauge valoare la GDP-ul existent. Ma refer la resurse precum vid de inalta calitate, oxigen atomic, lipsa gravitatiei, care este un mediu inovativ- radiatia cosmica si cea solara ca surse de energie de sine statatoare. SSI isi primeste energia de la soare prin intermediul panourilor solare. Multe tehnologii dezvoltate pentru a putea opera si supravietui in spatiu sunt sustenabile dar si testate spre a minimiza consecintele negative pe termen lung ale utilizarii acestor tehnologii. Un alt exemplu ar fi crearea de centre de date orbitale, in locul celor de pe Pamant unde e nevoie de mult mai multe resurse pentru operarea lor, cum ar fi, de exemplu, cantitati foarte mari de apa pentru racire, si sunt, prin urmare, neprietenoase mediului inconjurator”, a adaugat cercetatoarea de la NASA.

Potrivit acesteia, in momentul de fata, tehnologiile exista pentru ca un asemenea proiect sa prinda viata, deoarece inca din 1995, NASA a lansat in spatele navetei spatiale Endeavour o mini-uzina de fabricare de microcipuri cu diametrul de 5 metri. In procesul de fabricare a circuitelor integrate pe aceasta uzina Wakeshield, vidul realizat a fost mai bun decat cel din laboratoarele de pe Pamant, iar in cadrul procesului s-a folosit oxigen atomic.

Performanta acestor circuite integrate era la mometul respectiv net superioara unui produs similar fabricat pe Pamant. Interesant de mentionat este ca procesul de fabricatie in spatiu nu a necesitat apa pentru racire pentru ca s-a recurs la folosirea temperaturii joase din spatiului cosmic. Comercializarea acestei tehnologii intr-un mod profitabil nu a fost posibila atunci deoarece pretul de transport si operare in spatiu era mult prea ridicat. La ora actuala, insa, datorita privatizarii spatiului, lucrurile s-au schimbat radical. Masura de referinta pe care o folosim atunci cand vorbim de o <economie orbitala> este cat costa sa transporti un kilogram de material de pe Pamant in spatiu, pe orbita de referinta. Acest pret ar putea ajunge in urmatorii cinci ani la circa 1.500 de dolari pe kg indeosebi datorita companiei SpaceX, deschizand oportunitati unice pentru afaceri si pentru omenire”, a spus Ioana Cozmuta.

In urmatorii 5 – 10 ani industria spatiala ar putea oferi exemple concludente pentru inceperea productiei in spatiu

O parte interesanta si antreprenoriala a muncii sale este aceea de a deschide un dialog cu o multitudine de firme din industrie si de a le intermedia accesul la informatie.

"Multe firme se confrunta cu o serie de probleme atat in procesele tehnologice utilizate, cat si in fabricatia produselor lor, iar multe dintre acestea s-ar putea rezolva in spatiu, posibil chiar intr-un mod mai profitabil, dar aceste firme sau industrii nici macar nu stiu si nu se gandesc la acest lucru. Bineinteles, nu orice industrie va avea nevoie si va putea beneficia de aceasta abordare”, a mai spus Cozmuta.

Printre primii candidati care ar putea beneficia de aceasta oportunitate ar fi industria de semiconductori sau de stocare de date, cercetatoarea sperand ca in urmatorii 5 – 10 ani industria spatiala sa poata oferi exemple concludente pentru demararea unei productii in spatiu.

Ioana Cozmuta recunoaste ca, ajungand in SUA din Romania, a simtit intotdeauna ca are un oarecare deficit si i s-a parut ca trebuie sa munceasca in plus ca sa ajunga la acelasi nivel cu colegii ei, pana cand seful ei i-a spus ca a luat-o prea departe inainte.

A fost mai greu la inceput pana mi-am luat cartea verde si am devenit cetatean american. Mai apoi, insa, mi s-au deschis alte oportunitati. In Silicon Valley diversitatea culturala este foarte mare, un amestec fantastic de etnii. Am invatat sa apreciez acest lucru si, de fapt, sa realizez ca diversitatea este o resursa, un capital uman esential pentru a genera inovatie”, a subliniat aceasta.

Intrebata daca se considera romanca sau americanca, Ioana Cozmuta are un raspuns transant: se considera ”cetatean al lumii” realizand intr-un fel dorinta de acum 2.000 de ani a imparatului Marcus Aurelius. ”Multi astronauti care s-au reintors din spatiu au marturisit ca au simtit ca se intorc acasa indiferent de locul de aterizare, in Kazahstan sau altundeva. Asa ma simt si eu, un cetatean al lumii, ma simt acasa in Romania, dar si in SUA sau in alte tari”, a mai spus cercetatoarea de la NASA.

Desi legata profesional de SUA, unde locuieste impreuna cu sotul si cele doua fete, de 11, respectiv 7 ani, Ioana Cozmuta isi face timp pentru a veni des in Romania, participand la diverse conferinte unde este invitata, cum a fost si cea de la Techsylvania din Cluj-Napoca, unul dintre cele mai mari evenimente IT din Europa de Est.

Ana Balan

Ana Balan

Îți recomandăm

Abonează-te la newsletter pentru ultimele noutăţi!

Interesante